Guest post de Adrian N. Ionescu

Câți dintre milioanele de participanți la sistemele de pensii private se vor fi întrebat ce se întâmplă cu banii lor și câți vor fi mers mai departe, să se intereseze să afle ce fac administratorii privați cu banii, pe care îi primesc în gestiune, ca să-i înmulțească?

Aproape 6,7 milioane de cetățeni români au peste 27,5 miliarde de lei în cele șapte fonduri de pensii admistrate privat, în urma contribuțiilor obligatorii făcute conform legii. Acesta este așa numitul Pilon 2 al sistemului de pensii.

Din datele de pe site-ul  Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) se pot deduce ușor, multe lucruri. Totuși, ASF  ar fi dat sigur un comunicat de presă, dacă să zicem, site-ul său ar fi înregistrat un milion de vizite după ce s-au publicat statisticile pe iunie 2016.

http://asfromania.ro/informatii-publice/statistici/statistici-pensii/evolutie-indicatori

În mai s-au împlinit opt ani de când au fost lansate fondurile private obligatorii de pensie (Pilon 2) și nouă ani de la lansarea fondurilor private facultative, în care participanții contribuie voluntar (Pilon 3).

În cazul P2, angajatorul virează automat echivalentul unei anumite proporții din salariu (5,01% în prezent). Contribuţiile sunt obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.

În cazul P3, participarea la pensiile facultative nu este condiționată de vârstă, oricine putând contribui în sistem cu până la 15% din veniturile brute realizare lunar. Condiţiile legale impun totuși ca fiecare participant să aibă cel puţin 90 de contribuţii lunare (nu neapărat consecutive).

Pentru angajatori, pensia privată facultativă poate reprezenta o metodă  eficientă de motivare și de fidelizare a angajaților. Ar putea fi şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea fiscală se ridică la 400 de euro/an pentru fiecare angajat şi la 400 de euro/an pentru angajator. Din păcate sunt prea puțini participanți la fondurile Pilonului 3, astfel încât vânătoarea acestui tip de deductibilitate fiscală să devină un fenomen.

Din mai 2008 și până la 31 decembrie 2015, randamentul  mediu al fondurilor de pensii P2 a fost de 10,1% , iar la P3 de 7,5%.  Pe de altă parte, inflația medie a fost de 3,3% pe perioada de la lansarea lor și de 3,9% pentru fondurile P3, conform calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Randamentul este proporția sau rata câștigului față de totalul sumelor virate, iar și această proporție este ponderată cu cota de piață a fiecărui fond.

Perioada tulbure pe care o parcug piețele financiare în ultimii câțiva ani încă nu afectează decisiv randamentul fondurilor de pensii, care au ca orizont de fructificare cel puțin 20 de ani (în cazul fondurilor P2).

Așa se face că , dacă randamentele fondurilor de pensii P2 variază între -0,29% și +0,64% pe primul semestru din anul 2016, rata de câștig era între +2,88 % și 4,81% în 30 iunie 2016 față de 31 decembrie 2014, chiar dacă nici 2014 nu a fost un an prea fericit penrtu piețe.

Plasamentele favorite ale fondurilor de pensii sunt titlurile de stat, care sunt cele mai sigure plasamente. În general obligațiunile sunt cele mai căutate active de fondurile de pensii, ceea ce conferă acestor instrumente un grad de risc mediu. Excepția este Fondul Aripi (tip P2), administrat de GENERALI Pensii, care are un grad de de risc ridicat, rezultat din faptul că fondul are și cea mai mare proporție de acțiuni (20,15%) din totalul plasamentelor.

Aripi este fondul cu cea mai slabă performanță din prima jumătate a anului, printre fondurile de tip P2, -0,29% și pentru că bursa a avut mult de suferit în această perioadă.  Iată ce mai conține portofoliul celui mai riscant fond P2: 57,8% titluri de stat; 13,7% depozite bancare; 7% obligațiuni corporatiste, mai ales de bănci, printre care instituții supranaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD, Banca Mondială, sau Banca Europeană de Investiții – BEI; 2,5% obligațiuni municipale.

Pentru comparație să vedem și care este randamentul celui mai profitabil fond de pensii de tip P2 din 31 decembrie 2014 încoace. Aceasta a fost perioada de mari tulburări pe piață, fie că a fost vorba de Grexit, fie de Brexit. Fondul Vital, administrat de AEGON Pensii, are o expunere mai mare pe titluri de stat (61,7%) și în obligațiuni corporatiste, inclusiv ale instituțiilor supranaționale (9,14%), dar  o expunere mai mică pe acțiuni (18%).

Obligațiunile corporatiste răsplătesc mai bine decât titlurile de stat pe cei care le cumpără. Interesant este la Fondul Vital că deși are o expunere mai mică pe depozite bancare, se alimentează cu profit din expunerea pe fondurile mutuale, de aproape 3,2%. Cel mai probabil, fondurile mutuale alese au la rândul lor plasamente majoritare în depozite bancare și adaugă, astfel, plus la randament din propria forță de negociere cu băncile.

În general, mai mult de două treimi din valoarea activelor totale administrate de fondurile de pensii, 18 mld. lei, sunt investite în titluri de stat, în timp ce în acţiuni sunt plasate circa 5 mld. lei.

În fine, de ce te interesează cum o mai duc banii tăi din fondurile private de pensie? Nu numai pentru că ești o pesoană responsabilă și este normal să vrei să știi. Ci și pentru că, în felul acesta, poți obține un reper pentru inițiativele proprii de economisire și investiții.

De ce nu ai încerca să-ți construiești un portofoliu de pensie, folosind tu însuți structura care ți se potrivește? Sau, de ce nu, poate vei reuși să economisești suficient de mulți bani, ca să te duci la un administrator profesionist să aibă grijă de ei. Despre toate acestea, însă, vom vorbi în viitor.

Adrian N. Ionescu este  trainer de finanțe personale și are o experiență îndelungată de jurnalist de afaceri și specialist PR și comunicare corporatistă (Romania Libera, Piata financiara, Ager press, Jurnalul National, Business Standard, Money Channel, Economica.net)

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

© 2015 Burcash | Managementul Banilor.
Top
Urmareste-ne: