Guest post de Adrian N. Ionescu

Economisești pentru obiectivele pe termen scurt, de un an, cel mult doi. Pe termen lung, trebuie să investești. Căci dacă îți propui doar să economisești pentru ceva de peste 10 – 20 de ani, și îți lași banii în bancă atâta amar de timp – nu mai strângi, ci pierzi bani.

Unii nu economisesc.

Ei nu pun un ban deoparte pentru că au scuze valabile. Se plâng că nu câștigă destul de mult, că nu le ajung banii de la un salariu la altul. Sau – alții spun că li se scurg banii printre degete. Că abia le ajung banii pentru strictul necesar, iar din acest necesar strict face parte și vacanța în vreo insulă exotică.

Or, definiția economisirii asta spune: să pui deoparte banii care-ți rămân după cheltuielile strict necesare; a-i acumula, aduna, agonisi, strânge, după cum zice veșnicul DEX. Ciudat, însă, dicționarul mai adaugă și verbul a face în serie, ca și cum a economisi bani, înseamnă a-i face. Și așa este, dar cum să îi faci?

Există și definiții savante ale termenului „strict necesar”, care îl descriu ca pe acel volum de cheltuieli care nu se mai poate comprima. Frumoasă definiție. Cheltuielile ar fi, care va să zică, în stare de agregare gazoasă, niște fluide comprimabile. Tot nu ne-am lămurit, însă, care este strictul necesar pentru fiecare dintre noi.

Și nu o să ne lămurească nici schemele de a strânge bani pe care le întâlnim la tot pasul.

În definitiv, nici nu conteză cât de mulți bani economisești, dacă nu știi sigur la ce vei folosi banii puși deoparte. Economisești pentru excursia prin capitalele europene de anul viitor. Ai un prieten care economisește pentru nunta fiului lui din vara viitoare. Alt prieten economisește ca să-și ia o trotinetă, nimic de râs în asta. Cu trotineta va ajunge mai repede la serviciu, o ia și în metro căci este pliantă și nici nu-i trebuie pistă specială, ca la bicicletă.

Din momentul în care vei decide să economisești pentru un scop anume, vei ști și care este strictul necesar, respectiv și cât vei pune deoparte.

Alt amic, însă, economisește ca să aibă bani la pensie, până la care mai are vreo 20 de ani. Este un tip admirabil, cu multă ambiție și are și un salariu de 10.000 de euro pe lună. Are ce să comprime… Poate să pună deoparte 500 de euro pe lună, 10 luni pe an, 5.000 pe an (că doar nu o să-și rupă de la gură de Crăciun și de Paște) și strânge 100.000 în 20 de ani. Este suficient?

Nu și dacă va continua să cheltuie 9.500 de euro pe lună, la pensie, ca și acum. Banii strânși din economii (inclusiv dobânda, cât ar fi ea de compusă) abia dacă îi vor ajunge pentru un an de pensie!

Unde se rupe filmul?

Economisești pentru obiectivele pe termen scurt, de un an, cel mult doi. Pe termen lung, trebuie să investești.

Căci dacă îți propui doar să economisești pentru ceva de peste 10 – 20 de ani, nu mai strângi, ci pierzi bani, dacă nu investești. Credeți că a fost fericit amicul care dorea să economisească bani pentru pensie, atunci când a aflat că nu va strânge decât pentru un an de supraviețuire?

Pierderea de timp este de obicei fatală pentru valoarea banilor. Iar în anii din urmă am aflat că depozitele bancare nu ne păzesc banii neapărat de eroziunea inflației. Și atunci banii trebuie înmulțiți, iar pentru asta este recomandabil să îi dai pe mâna cuiva care se pricepe s-o facă, cu profesionalism.

Meseriașii în investiții financiare individuale obișnuiesc să sfătuiească să nu riște decât banii care depășesc necesarul de cheltuieli pentru șase luni, conform standardului de viață curent.

Asta este un reper pentru strictul necesar. Strânge banii pentru obiectivele pe termen scurt.

Strânge banii pentru strictul necesar pe șase luni și apoi, pune bani să lucreze în favoarea ta, sub managementul unui administrator de investiții, prin conturi personale, prin fonduri mutuale sau direct la bursa.

Banii „se fac” cu adevărat abia când sunt investiți. Când sunt puși să lucreze în economie (administratorii de investiții fac asta), sunt trimiși acolo unde este nevoie urgentă de ei, cu un profit bun pentru tine.

Ți-e frică? Ți se pare riscant? Vorbim noi și despre risc, când ne-om mai întâlni.

Adrian N. Ionescu este  trainer de finanțe personale și are o experiență îndelungată de jurnalist de afaceri și specialist PR și comunicare corporatistă (Romania Libera, Piata financiara, Ager press, Jurnalul National, Business Standard, Money Channel, Economica.net).

DESpre AUTOR

Eusebiu Burcas

Misiunea mea este să-mi ajut semenii să-și fructifice potențialul și să trăiască în bunăstare.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked

  1. Bună! Apreciez foarte tare toată informația pe care o puneți la dispoziția noastră. Nu știu dacă mai sunt și alte persoane care au aceeași problemă însă, folosind mai mult telefonul mobil pentru a citi materialele de pe acest blog am dificultăți în citirea informației dat fiind faptul că în locurile unde ar trebui să fie diacritice sunt spații goale. Acest lucru face lecturarea foarte greoaie și în anumite momente poate deveni chiar iritant și apare stimulul de a nu mai vrea să mai citești și să părăsești pagina cât mai repede, deși poate conținutul este interesant d.p.d.v. a informației. Aș aprecia dacă s-ar lua această sugestie în considerare și să se încerce o eventuală remediere a platformei, în ceea ce privește partea de mobile-users. Mulțumesc!

    1. Buna ziua,

      Spuneti-mi va rog, ce model de telefon aveti ca sa facem niste teste. De pe telefonul meu se vad diacriticele, dar putem investiga 🙂

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}