[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

[/column]

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Guest post de jr. Horatiu Sasu

Decizia privind modul de organizare a unei activităţi comerciale într-una din multiplele forme pe care le pune la dispoziţie legea are la bază criterii variate. Pentru majoritatea celor care optează pentru PFA în dauna SRL-ului contează avantajul utilizării instant a banilor din venituri (în vreme ce la SRL banii se „scot” numai sub formă de dividende) şi avantajul simplităţii.

Primul aspect de discutat este că nu se optează între PFA şi SRL, aşa cum se poartă în general discuţia, ci între forme de desfăşurare a activităţii cu personalitate juridică şi fără personalitate juridică. Între cele cu personalitate juridică găsim, pe lângă SRL, şi societate în nume colectiv (preferată în multe părţi din Muntenia), societatea pe acţiuni (o variantă reală! Dar prea puţin luată în considerare); societate în comandită simplă sau societate în comandită pe acţiuni (mai puţin utilizate, datorită unor riscuri). Între formele de activitate fără personalitate juridică, avem, alături de PFA, şi altele: întreprinderea individuală, întreprinderea familială, asocierile în participaţiune.

De asemenea, ne putem desfăşura activitatea în linişte pe bază de convenţii civile acum, când acestea nu mai sunt limitate sub aspectul timpului de derulare a activităţii – deci pot fi încheiate şi pe perioadă determinată, ceea ce încă puţini ştiu.

Aşadar, în funcţie de ce criterii decidem să ne organizăm ca PFA/ÎI/ÎF sau, pe de altă parte, SRL/SNC/SA…? Restul le vom discuta poate cu alte ocazii.

Apar mai multe criterii pentru o decizie corectă, dintre care cele pe care vi le supunem atenţiei sunt doar câteva posibile.

 

Analiza nivelului impozitelor

Sub aspectul impozitelor de plătit, cea mai lejeră formulă era – în 2015 – PFA, care plăteşte 5,5% sănătate şi 16% impozit pe venit. Contribuţia la asigurările sociale NU se plăteşte dacă deţinătorul PFA are un contract de muncă, fie şi de numai o oră pe săptămână, în altă parte. În schimb, la SRL – tot în 2015 – se plăteşte:

  • fie 16% impozit pe profit şi 16% impozit pe dividende (suportat de acţionar/asociat, reţinut la sursă de societate)
  • fie 3% impozit pe venitul microîntreprinderii plus 16% impozit pe dividende.

Problema se schimbă cu 180 de grade în 2016, când – conform Noului Cod fiscal – PFA este impozitată obligatoriu cu 10,5% contribuţie de asigurări sociale („la pensii”, cum se spune), alături de cei 16% + 5,5%. Şi asta chiar dacă eşti salariat! Impozitarea se face la venitul net (venituri minus cheltuieli).

Pentru societăţile cu regim de microîntreprindere, impozitul este de 1-3%, în funcţie de numărul de salariaţi (1% dacă ai cel puţin doi salariaţi; 2% dacă ai un salariat; 2% daca ai un salariat; 3% dacă nu ai salariaţi). Nici impozitul pe profit nu se modifică, rămânând 16%.

În schimb, impozitul pe dividende scade din 2016 la 5%, la care se adaugă – surpriză! – contribuţia individuală la sănătate de 5,5%, cu excepţia cazului în care cel care primeşte dividendele este salariat, pensionar, şomer, are venituri din activităţi independente etc.

Aşa încât, dacă în 2015 câştigătoare sub aspectul fiscalităţii era PFA, în 2016 lucrurile se complică foarte tare… pentru începutul lui 2016 fiind câştigătoare microîntreprinderea sau societatea plătitoare de impozit pe profit (dacă avem cheltuieli deductibile mari).

Posibilitatea utilizării sumelor rezultate din activitate

PFA poate să folosească sumele încasate imediat ce le încasează. Le poate folosi pentru scopul PFA sau pentru scop personal. Este un avantaj net faţă de SRL, în cazul căruia singurele sume ce pot fi folosite în interes personal de către acţionar/asociat sunt dividendele, aprobate în aprilie-mai a anului următor. Se pot utiliza aşa-numitele „avansuri de trezorerie”, dar sunt soluţii destul de riscante, limitate la echivalentul în lei a 5.000 de euro şi care pot să genereze chiar probleme penale dacă nu sunt gospodărite bine.

Riscul asumat

 

Dacă până acum balanţa înclină înspre PFA, cel puţin în 2015, sub aspectul riscului asumat câştigător net este SRL-ul, care răspunde în limita capitalului social (minim 200 de lei), indiferent de nivelul datoriilor sale. Dimpotrivă, PFA răspunde pentru datorii (chirii neplătite, restanţe fiscale etc.) cu întreaga avere a deţinătorului PFA-ului. Drept e că şi la SRL se poate întâmpla aceasta, dar numai într-un singur caz: când avem de-a face cu insolvabilitate cu rea-credinţă, bazată pe manopere frauduloase dovedite. În restul cazurilor răspunderea SRL-ului este limitată.

Impozitare zero

 

 Mai există multe aspecte care fac ca alegerea între PFA şi SRL să fie grea. Spre exemplu, impozite zero se pot obţine în primă fază de către PFA sau SRL, dar pe termen lung numai de către SRL…

 

Asteptam comentariile și întrebarile voastre aici.

[/column]

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

[/column]

DESpre AUTOR

Eusebiu Burcas

Misiunea mea este să-mi ajut semenii să-și fructifice potențialul și să trăiască în bunăstare.

Your email address will not be published. Required fields are marked

    1. Nu tragem concluziile, deocamdata. Pana la aprobarea Codului Fiscal. Va vom tine la curent cu noutatile atunci.

  1. Iulian, nu trage concluzii pripite, o spun din partea omului care are un p.f.a. de ani de zile. pana acuma a fost binisor, nu se fac averi prin p.f.a. dar e ok, asteptam sa vedem ce zic cu noul cod fiscal.

    1. Multam Razvan, pentru nota de optimism 🙂
      Si eu am convingerea ca un vehicul fiscal cum este PFA, sau orice forma de organizare, poate fi eficient daca stii cum sa te joci cu el.

    1. Salutare, in mod normal iti poti tine contabilitatea singur. Daca nu vrei batai de cap iti angajezi un contabil.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}