Jr. Horaţiu Sasu
Consultant în afaceri


Există metode legale şi metode ilegale. Unii se blochează la metode absolut legale, alţii practică senini metode ilegale, despre care sunt convinşi că sunt în regulă pentru ei.  Să le inventariem pe toate.

Principiul este simplu: poţi să iei ce vrei atât cât te lasă legea – adică normele contabile, cele din domeniul societăţilor, Codul fiscal etc. Şi nu iei fără documente justificative! Aici te sfătuieşte contabilul ce trebuie să completezi de la caz la caz.

Spre exemplu – cazul pe care îl cunosc  toţi – pot să beneficiez de dividende. Faci rost de bani din firmă sub formă de dividende, aşadar după ce distribui dividendele. Este o metodă ce presupune aşteptare. Dar şi aici există o cale mai simplă.

Anul trecut am îmbrăcat, la un curs online, o idee genială a unuia din cei mai buni fiscalişti din ţară, Adrian Benţa, despre „Firma cu impozite zero în România”. În acest curs am arătat – Adrian Benţa, eu, Luca Dezmir şi Lucian Ţăţu – că se pot scădea foarte mult impozitele sau că pot deveni chiar zero, perfect legal şi fără „dosare Panama”.

Metoda rămâne valabilă şi în continuare.

Dar obişnuit sunt dividendele – iar dacă vrei să le distribui plăteşti întâi 16% impozit profit şi 5% impozit pe dividende. Plăteşti şi contribuţia la sănătate de 5,5% dacă nu ai alte venituri gen salarii, indemnizaţii de şomaj, de creştere a copilului, ajutor social. Deci este de reţinut că dacă ai acţiuni la o multinaţională şi trăieşti cu  ajutor social NU plăteşti contribuţia la sănătate la încasarea de dividende. Aşa au gândit cei care au făcut Noul Cod fiscal, aşa zicem şi noi.

  1. Metoda „iau toţi banii, că tot e firma mea”

E firma ta, dar iei banii, aşa cum am arătat, cât te lasă cele trei legi menţionate mai sus. Dacă nu scoţi banii legal, Direcţia Antifraudă Fiscală (succesoarea Gărzii Financiare), care poate să vină inopinat la societatea ta, te poate întreba de ce în casă figurează scriptic 50.000 lei, iar în realitate sunt doar 25.000 de lei. Nu poţi să îi răspunzi ca în titlul de mai sus, că nu se pune. Şi iei amendă. Asta dacă nu cumva îţi vor vorbi despre spălare de bani şi alte aspecte nu prea plăcute.

În schimb, cea mai simplă metodă LEGALĂ este vânzarea de bunuri proprii către societate. O practică destul de mulţi. Spre exemplu:

* maşina de pe persoană fizică se vinde la firmă – se evaluează (obligatoriu) – se vinde la valoarea evaluată – se scot bani din firmă în baza contractului de vânzare-cumpărare. Legal!

* laptop, imprimantă, mobilier de câteva mii de lei (birou, bibliotecă) – le vinzi societăţii tot pe bază de evaluare. Nu are nimeni cum să conteste un evaluator (încearcă totuşi să fie independent, nu fratele tău).

* cărţi pentru desfăşurarea activităţii. Aici e mai simplu: ai preţul de achiziţie pe copertă sau pe bon, factură etc., mai scazi ceva şi e gata contractul.

* tot ce ţine de cheltuielile pentru sediu: parchet, termopane, confort termic – se deduc 100%.

* chiria plătită de firmă persoanei fizice – se impozitează cu 16%, aplicat la 60% din chirie. Aici, la 16%, au unii un blocaj mental. Dar dacă societatea îţi plăteşte chirie de 1000 lei lunar, impozitul este de 16% x 60 lei = 96 lei. Plus 33 de lei lunar contribuţia la sănătate. Deci rămâi, legal, cu peste 870 lei în buzunar.  Atenţie, să nu faci o confuzie: NU se plăteşte impozit mărit pe suprafeţe NErezidenţiale (firma din casă) dacă se ia chirie, ci numai dacă firma suportă o parte din utilităţi!

* diurne plătite administratorului, decontare hotel, benzină pentru deplasări etc. – inclusiv în timpul formării profesionale. Aici avem o noutate în 2016: atât cheltuielile profesionale cât şi cele de deplasare sunt deductibile integral pentru administratori şi manageri, spre deosebire de 2015 când regimul nu era clar şi a generat foarte multe abuzuri din partea ANAF. Adică juristul care merge la proces poate să deconteze delegaţia, poate să deconteze formarea profesionalşă aprobată de patron, iar administratorul, care are răspunderi mult mai mari, NU o putea deconta!

Acum o poate!

Vei vedea spre sfârşitul părţii a doua a articolului cum folosesc unii în mod ILEGAL diurnele ca să scoată bani din firmă.

  1. Cum primeşti de la firmă până la 5000 de euro, fără probleme

Ca regulă, pe care o găsim în Legea societăţilor, este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:

  • acordarea de împrumuturi administratorilor;
  • acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări (aceasta înseamnă un fel de stimulente pentru administratorii care au încheiat afaceri avantajoase);
  • garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau grantarea executării de către administratori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane.

Interdicţia apare şi pentru operaţiunile în care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator ori deţine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Până aici ştiu destul de mulţi. Dar apare şi excepţia, care permite să scoţi LEGAL bani din societate.

Interdicţiile de mai sus NU se aplică dacă îndeplinim două cerinţe. Prima este ca valoarea cumulată a împrumuturilor, avantajelor, garanţiilor să fie inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro. Până la 5.000 de euro e permis să împrumutăm. A doua condiţie: operaţiunea să fie încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane.

Să „traducem” aici, că legea nu e clară.

Prima variantă: societatea poate să acorde împrumuturi administratorilor până în 5.000 de euro. Împrumuturile trebuie rambursate. Normal. Dar cine spune că trebuie rambursate în 1-2-3 ani? Se poate face contract de împrumut pentru 10 ani, pe 15 ani, pe cât vrem noi. Doar contractul e legea părţilor! Dacă sunt 2 administratori (soţ-soţie), împrumuturile sunt 2*5000 euro.

Ca să nu fie discuţii cu a doua condiţie – clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane – după părerea mea ar trebui să se stabilească în contract o dobândă puţin mai mare decât ar fi luat societatea dacă şi-ar fi făcut depozite la bancă. La această dobândă (când o va încasa) societatea plăteşte impozit – fie impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderii fie impozit pe profit, de 16%.

  1. Metoda „bani pentru patron”

Atingem o problemă sensibilă: „bani plătiţi de societate pentru a acoperi cheltuielile patronului”. Aici e o breşă legislativă şi îţi arăt imediat cum „au ajutat” instanţele la lărgirea ei: sunt avantaje acordate administratorilor şi atât! Neimpozitate!!!

În ciuda a ceea ce susţin unii inspectori ANAF, sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale NU pot fi reconsiderate ca venituri salariale şi nici aplicate contribuţii sociale la aceste sume. Nu pot fi considerate nici dividende. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o decizie de referinţă, a arătat limpede:

„lipsa unor documente justificative pentru cheltuielile respective atrage sancţiunea nedeductibilităţii fiscale pentru impozitul pe profit al societăţii în calitate de angajator, dar nu poate determina şi justifica încadrarea lor greşită, de către organul fiscal ca şi venituri de natură salarială, respectiv venit impozabil la angajat”

(pentru cine vrea să pună deoparte această decizie, este vorba de Î.C.C.J., Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 911/2014, pe care o poţi găsi şi pe Google).

Deci metoda „bani pentru patron” este soluţie de scos bani din firmă datorată unei breşe legislative. Am accentuat foarte mult în „Firma cu impozite zero”, cursul de anul trecut, precum şi în „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF” lansat în decembrie, două întrebări care încurcă organul de control în peste 80% din cazuri: „unde scrie?” şi „care e sancţiunea?”.

Ei, aici Înalta Curte… scrie în favoarea noastră, iar sancţiunea e doar că aceste cheltuieli sunt nedeductibile şi atât! Iar pentru microîntreprinderi efectul e aproape zero (pe la dividende te ajută contabilul să calculezi).

Un lucru indubitabil este că această metodă justifică ieşirile de bani din firmă şi finanţează familia administratorului.

  1. Metoda protocolului

Protocolul e diferit faţă de metoda de mai sus. Nu este definit nicăieri. El înseamnă, în mare, cheltuieli de reprezentare a firmei (cadouri, mese etc.). Vorbeşte tot cu contabilul, pentru că sunt deductibile limitat, după un calcul complicat (zice Codul: „în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată (…) pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei”).

În tăcerea legii, şi aceasta este soluţie de scos bani din firmă. Dar aici trebuie să te sfătuieşti cu contabilul: în primul rând trebuie să îşi asume ideea, pentru că nu toţi şi-o asumă şi nu toţi o apără la control, în al doilea rând te va atenţiona că TVA pentru produsele alcoolice nu e deductibil, iar să spui că ai dat un pantalon ca protocol e mai ciudat…

Apoi, ANAF poate să reconsidere anumite sume (fie cele din „bani pentru patron”, fie cele de protocol) ca venituri salariale sau ca dividende, iar tu trebuie să te judeci cu ANAF. Vei câştiga dacă te ajută şi avocatul şi cunoaşte deciziile despre care vorbim, dar e consum de nervi şi de bani.

Aşa fiind, dacă ai contabilul şi avocatul/juristul lângă tine şi e cazul să conteşti, contestă!  De altfel şi în cursul despre „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF”, lansat în decembrie, am arătat hotărâri favorabile ale instanţelor când ANAF nu îţi respectă drepturile şi îşi depăşeşte obligaţiile – hotărâri gata de folosit de către tine! Soluţii folosite doar de “aşii” care lasă ANAF-ul cu buza umflată, atunci când controlul se prelungeşte abuziv sau se suspendă sau când apar controale abuzive.

Va urma şi partea a doua, referitoare la:

  • Combinaţia simplă între prevederile Codului muncii şi cele fiscale care scoate LEGAL bani din firmă
  • Două surse neimpozitate de bani albi pentru zile negre, din firmă
  • Recapitulare: cum scoţi 100.000 – 150.000 de lei din firmă anual, legal
  • Metode ilegale, pe care unii le cred legale

Pentru mai multe detalii despre cum să aperi afacerea şi să rămâi cu mai mulţi bani în buzunar intră AICI.

De AICI poţi descărca mai multe materiale care îţi vor spune cum poţi scăpa cu bine din controalele ANAF.

About the Author

Eusebiu Burcas

Misiunea mea este să-mi ajut semenii să-și fructifice potențialul și să trăiască în bunăstare.

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked

  1. Ca un scurt comentariu, am inteles ca decizia ICCJ la care faceti referire la punctul 3 ar avea la baza niste prevederi legale care nu mai sunt aplicabile dupa Noul Cod Fiscal (a se vedea art 7 pct 11). Puteti confirma daca este asa sau nu? Ar fi totusi o modificare majora. De asemenea, cei mai multi contabili si inclusiv consultant fiscali cu care am discutat despre metoda 2, referitoare la imprumutul pentru administrator, au respins total aceasta varianta. Cunoasteti in practica situatii in care in urma unui control din partea ANAF s-a constatat ca este in regula sau vorbim doar despre o posibilitate teoretica fara sanse mari de a fi aplicata? Multumesc mult.

    1. Excelente întrebări! Să vedem pe rând:

      1. ”decizia ICCJ la care faceti referire la punctul 3 ar avea la baza niste prevederi legale care nu mai sunt aplicabile dupa Noul Cod Fiscal (a se vedea art 7 pct 11)”.

      Așa e, art. 7 pct. 12 (nu 11) a dispărut, de aceea în articol nici nu am citat pasajul, ci am reținut ceea ce mai etse valabil. Cu atât mai mult este valabilă soluția, cu cât acum sumele respective nu mai pot fi încaadrate nici măcar ca dividende, fără să mai vorbim de venituri salariale.

      2. Eu vorbesc despre o modalitate practică, pe care am aplicat-o la societatea mea și am discutat-o cu consultanți fiscali de top (cu care colaborez). De asemenea, contabilul meu, care e expert contabil, o practică la societățile sale.
      O spun cu tot respectul: nimeni nu e obligat să adopte metode de optimizare fiscală sau de eliberare de numerar din societate. Am discutat acest aspect cu mai mulți contabili care se feresc de metoda menționată, pe de o parte pentru că e mai comod așa (încă o dată: o spun cu tot respectul, dar și în cunoștință de cauză), făcând o confuzie la care îi îndeamnă reprezentanții Ministerului Finanțelor în întâlnirile CECCAR (și se pare că ține metoda): cum că această metodă este permisă doar la societățile pe acțiuni.

      Fără să știu ce calificare aveți, discutia care urmeaza e mai tehnica, dar e bine de pus deoparte… pentru cand va fi cazul…

      In art. 144 indice 4 alin. (3) lit. a) din Legea societatilor nr. 31/1990 se face referire la limita de 5.000 euro pentru societăţile pe actiuni. Dar NU NUMAI pentru ele opereaza acest prag!

      Daca citim atent, art. 272 alin. (1) lit. a) din aceeasi lege spune ca se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda fondatorul, administratorul (de la orice tip de societate, deoarece legea NU distinge), directorul general etc. al societatii care se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza. Dar… acelasi articol prevede exceptia: se pedepsesc NUMAI daca suma imprumutata este superioara limitei de 5.000 de euro.

      Sub 5.000 de euro nu exista pedeapsa. Pentru cine? Tot pentru administratorii DE LA ORICE SOCIETATE, deoarece art. 272 nu distinge si nu vorbeste doar de administratorii de SA…
      Adica TOTI administratorii, de la ORICE societate nu trebuie sa incalce pragul mentionat la SA.

      Sa nu facem o confuzie intre doua lucruri, intre prag si intre aplicabilitate: legea trimite la PRAGUL de 5.000 de euro, mentionat la SA (se numeste „norma de trimitere”), DAR interdicția de a depăși împrumutul de 5.000 de euro, din ,art. 272 se refera la TOTI administratorii, din toate societatile. Sa ne amintim: un principiu de fier al interpretarii juridice este ca acolo unde legea nu distinge nu facem nici noi distinctie (si nici ANAF): art. 272 despre care mentionam NU FACE DISTINCTIE intre administratorii de SA si cei de SRL, SNC, SCS, SCA, chiar daca face trimitere la pragul pentru SA! Atentie la nuanta textului legal, atentie la diferenta dintre prag si aplicabilitate!
      Mai mult, daca ar fi sa mergem pe ideea ca numai la SA este limita de 5.000 de euro, inseamna ca… la SRL nu exista nicio limita, deci… ne putem imprumuta fara limita!

      Eu nu sunt adeptul acestei a doua interpretari, cu care intr-adevar „ne-am juca” periculos. Sunt in schimb adeptul primei interpretari (si alaturi de mine consultanti fiscali de top), ceea ce nu insamna decat ca PENTRU FIECARE SITUATIE solutia de mai sus trebuie adaptata in functie de circumstante.

      Sunt adeptul intepretarii pentru inca un argument simplu: puneti cele doua intrebari care incurca organul fiscal:

      Unde scrie? Unde scrie altfel decât am spus eu în articol?
      Care e sancțiunea? Nu există, la modul în care se coroborează CORECT prevederile fiscale, nu așa cum e pe placul Finanțelor! Că este o scăpare a legii, sunt de acord. Noi operăm cu legea pe care o avem acum.

      Si permiteti-mi sa subliniez: nimeni nu este obligat să accepte vreo metodă. Eu am scris din practică, studiind și ce spune și ce NU spune legea, îmi asum aceasta pentru firmele cărora le dau consultanță, iar în rest… e decizia fiecăruia.

      Desigur, ANAF găsește adesea probleme acolo unde nu sunt. Știm cu toții astfel de cazuri. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne fie frică să aplicăm legea în favoarea noastră…!

  2. Buna ziua, vroiam sa stiu daca ati raspuns la comentariul postat la articolul “7 metode legale şi ilegale ca să scoţi banii din firmă” si daca da puteti sa mi-l trimiteti (raspunsul) si mie? Comentariul este:
    “Ca un scurt comentariu, am inteles ca decizia ICCJ la care faceti referire la punctul 3 ar avea la baza niste prevederi legale care nu mai sunt aplicabile dupa Noul Cod Fiscal (a se vedea art 7 pct 11). Puteti confirma daca este asa sau nu? Ar fi totusi o modificare majora. De asemenea, cei mai multi contabili si inclusiv consultant fiscali cu care am discutat despre metoda 2, referitoare la imprumutul pentru administrator, au respins total aceasta varianta. Cunoasteti in practica situatii in care in urma unui control din partea ANAF s-a constatat ca este in regula sau vorbim doar despre o posibilitate teoretica fara sanse mari de a fi aplicata? Multumesc mult.”

  3. Buna ziua!

    Am si eu o intrebare, daca se poate sa ma lamuriti. Am un SRL, in domeniul comertului alimentar , cu cifra de afaceri bunicica, si putini angajati, ce sunt apropiati. Am un leasing financiar, si 2 operationale. Masini de care ne folosim noi. Si ma gandeam ca as vrea sa le ofer, in limita a ce poate firma, si carduri de carburant, dar nu vreau sa trec prin toata tevatura cu foi de parcurs, etc. Exista optiunea de plati firma o suma X catre o benzinarie ( in limita stabilita ) , si sa trec suma x ca si cheltuiala nedeductibila? Adica vreau sa le sporesc confortul angajatilor, din banii firmei, fara a incerca sa pacalesc statul, cu deductie de tva. Multumesc!

    Cu stima,
    Rares

    1. Salut, teoretic se poate insa depinde cum interpreteaza ANAF-ul local aceasta operatiune. Ar trebui sa vorbiti cu ei mai intai pentru ca la control ei au dreptul sa interpreteze legea dupa practica locala iar Dvs. va trebui apoi sa va recuperati banii in instanta.

  4. Buna ziua,
    Am si eu o intrebare pentru care as avea nevoie de putin ajutor – consultare, va rog frumos.

    Am un PFA in sistem real pe cod caen 6201.

    Vreau sa stiu daca am voie sa transfer online, prin internet banking, bani din contul de PFA din banca in contul meu personal, conform cu actualizarile din 2019 ale legii 344/2018 si 70/2015 ?

    Acolo spune ca as avea nevoie de acte justificative – dar faptul ca sunt titularul pfa-ului si contul personal e al meu, nu e de ajuns? Nu am nici salarii, nici dividente, sunt PFA si atat – cum pot legal sa transfer bani in contul meu personal?

    Multumesc frumos,
    Andrei.

  5. Buna,
    Exista vreo limita de suma impusa de lege care poate fi trecuta intr-un contract de inchiriere intre proprietarul imobilului si firma? Se poate face acest contract si pe sediu social chiar daca activitatea se desfasoara la alte sedii secundare?
    Multumesc.

{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}

Sign up for more great content!