Jr. Horaţiu Sasu
Consultant în afaceri

Spuneam data trecută că există metode legale şi metode ilegale. Unii se blochează la metode absolut legale, alţii practică senini metode ilegale, despre care sunt convinşi că sunt în regulă pentru ei.  Am discutat aici despre:

• Bani din vânzarea de bunuri către firmă
• Cei 5000 de euro pe care îi poţi scoate din firmă prin împriumut fără probleme
• Breşa legislativă pentru banii plătiţi de societate pentru a acoperi cheltuielile patronului
• Apropiat de ea, metoda protocolului

Să discutăm şi celelalte metode şi să vedem cum scoţi 100.000 – 150.000 de lei din firmă anual, legal. Iar la sfârşit metodele ilegale.

5. Combină prevederile Codului muncii cu cele fiscale pentru a scoate LEGAL bani din firmă!

 Nu te speria, nu trebuie să citeşti tot Codul muncii. Situaţia cea mai simplă este când administratorii îşi fac contracte de muncă, ca directori, cu o oră pe zi sau 20 de ore pe lună etc., şi primesc tichete cadou. Acestea se acordă salariaţilor indiferent dacă lucrează 8 ore pe zi sau o oră pe zi. Şi tichetele cadou sunt bani…

Aceiaşi administratori, salariaţi, îşi pot acorda vouchere de vacanţă , adică decontarea concediilor cu până la 6 salarii minime pe economie. I se reţine salariatului 16% impozit şi atât – se acordă tot indiferent de durata timpului de lucru. Condiţia este ca societatea să aibă profit în anul anterior – chiar şi un leu – şi să fie inclus în BVC – se rezolvă BVC pe o foaie aprobată de AGA. Bugetul se poate rectifica în cursul anului, prin hotărârea asociatului unic sau asociaţilor sau, după caz, a administratorului – există flexibilitate.

6. Bani albi pentru zile negre. Sursa: firma, normal

Nimic nu împiedică administratorii salariaţi să îşi acorde pilonul III de pensii: societate plăteşte o pensie suplimentară de până la 400 de euro anual, neimpozabili pentru salariat şi deductibil pentru societate – 1800 lei pe an e ceva!

Vrei să îţi asiguri cheltuielile de spitalizare fără să plăteşti contribuţii peste contribuţii la un contract de muncă? O modificare din luna mai 2016 îţi permite: dacă ai venituri sub salariul minim (adică zero sau pentru 7 ore pe zi, tot aia e) NU MAI eşti obligat să plăteşti contributia la sănătate. Şi dacă nu plăteşti deloc ai inconvenientul că nu beneficiezi de admirabilele servicii de la spitalele de stat. Asta ar fi o problemă, cred :).

O rezolvi repede: Codul fiscal îţi permite să deduci de pe firma ta, pentru orice salariat, chiar dacă are o oră pe zi, o asigurare privată de sănătate în valoare de până la 400 de euro pe an. Până la acest plafon este neimpozitată la salariat, este deductibilă pentru soicetate şi îţi asigură tratamentul în caz de spitalizare. Cu alte cuvinte, în loc să scoţi tu bani din buzunar când ai o problemă de sănătate, scoţi bani din firmă ca să fii asigurat!

O precizare este importantă: tichetele cadou şi tichetele de creşă trebuie să se încadreze în 5% din cheltuielile salariale. Despre voucherele de vacanţă nu se spune nimic, dar avem o formulare discutabilă (în sensul că sunt deductibile limitat, tot în 5%, „contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie” – dar părerea mea e că se referă la altceva, la tratamente decontate separat, nu la vouchere de vacanţă). În schimb pilonul III de pensii şi asigurările private de sănătate nu sunt condiţionate decât de limita de 400 de euro pe an.

Ok, unele metode merg continuu, dar altele – spre exemplu maşina vândută firmei – nu pot să meargă la nesfârşit.

 Corect, dar maşina vândută firmei este doar una din metode.

Prin combinarea cu toate, ies bani frumoşi din societate.

Să recapitulăm metodele, prin exemple concrete.

În primul an: vinzi firmei maşină, birou, dulapuri şi cărţi, laptop etc. – să spunem 40.000 lei – se plătesc vânzătorului (patronului) şi sunt neimpozabili la patron.

Administratorul poate să împrumute 5.000 euro pe termen lung. Dacă sunt soţ-soţie – 10.000 euro, 45.000 de lei. Unii lichidează firma şi „scapă” de împrumut – desigur, fiecare cu metodele lui.

Dividende – dacă firma dă 10.000 de lei dividende se plăteşte de către asociat 5% impozit.  Încă 9.500 lei anual.

Protocolul – discutabil cum e, merge dacă eşti atent, să spunem 20.000 -30.000 de lei pe an. Atenţie la haine şi băuturi alcoolice!

Plăţile făcute de societate în favoarea asociaţilor/administratorilor – nu sunt deductibile pentru firmă, dar nici nu sunt venituri salariale sau dividende – să spunem 25.000 – 30.000 lei anual

Chiria plătită de societate administratorului – 12.000 lei pe an, rămâne proprietarul (asociatul, administratorul) cu cicrca 10.000 de lei anual.

Pilon III soţ – soţie 1.800 lei * 2 , se scot mai târziu, dar sunt bani albi pentru zile negre.

Dacă facem un calcul rapid, avem cam 150.000 de lei pe an. La anul nu mai vindem maşina şi nu mai facem împrumut, dar tot avem cam 100.000 pe an. Iar dacă punem parchet în camera care este sediu, termopane etc. – sunt bani scoşi din firmă, pe care altfel ar trebui să îi scoatem din buzunar.

Unii fac îmbunătăţiri şi apoi îşi mută sediul în altă cameră – ceea ce e legal, dar trezeşte nişte suspiciuni pe la ANAF. Plus că, teoretic, trebuie plătit de către proprietar impozit de 16% pe valoarea îmbunătăţirilor. Nu o fac prea mulţi, mizând pe ideea că la un control ANAF nu face corelaţia – e discutabil…

Acelaşi lucru cu telefoanele mobile (să dovedească ANAF că nu am vorbit în interes de serviciu!!!) etc.

În al treilea an, dacă în al treilea aveţi o operaţie la un spital privat, economisiţi încă câteva mii de lei. Iar în al treilea an aplici soluţia din „Firma cu impozite zero în România”, care îţi scoate zeci de mii de lei LEGAL din buzunar şi te fereşti de controlul ANAF, aşa cum au învăţat deja aproape 80 de oameni în câteva luni.

Curaj, oameni buni! Vreţi să trăiţi mai bine? Curaj!!! Nu zice nimeni că e uşor. Eu spun doar că merită să ai curaj pentru metode LEGALE. AICI poţi afla mai multe.

Că veni vorba…

7. Metode ilegale…?

 Metode ilegale am atins şi înainte, sunt cu duiumul şi nu aş insista prea mult pe ele.

Sunt preferate de unii diurne inventate în străinătate, unde se plătesc zeci de euro pe zi diurnă, impozabili 16% peste nivelul de 2,5 ori stabilit pentru funcţionarii publici. Spre exemplu, în Germania sau Grecia diurna pentru funcţionari publici este de 56 de euro pe zi, deci pentru administratori este 56 * 2,5 = 140 euro pe zi NEimpozabili. Ce este peste 140 de euro pe zi se impozitează cu 16%. Avem o hotărâre de Guvern, nr. 518/1995, plină de reguli şi excepţii, modificată de mai multe ori, de care unii se folosesc inventând delegaţii fictive.

Alţii merg pe contracte de consultanţă inventate – sunt folosite adesea, cu atât mai mult cu cât în septembrie 2015 CJUE a dispus că Fiscul trebuie să arate că aceste contracte sunt inventate, ceea ce devine mult mai greu! Dar asta nu înseamnă să inventăm contracte!! Am discutat cu mulţi decizia excelentă care pentru contribuabil aduce liniştea în ce priveşte contractele de consultanţă. Este decizia în cauza Asparuhovo şi se găseşte tot pe Google. Coroborat cu bună-credinţă – că trebuie să fiu considerat de bună-credinţă, nu să îmi dovedesc eu nevinovăţia – decizia aceasta aduce linişte.

Cum se comportă ANAF faţă de aceste metode?

 Câtă vreme sunt legale e ok. Trebuie respectate condiţiile legii – spre maşină vândută numai pe bază de evaluare, vouchere de vacanţă numai dacă a fost profit ŞI sunt în BVC, contractele de împrumut e bine să poarte dobândă (condiţie legală: „avantajoase”) – deci nu ne jucăm cu legea.

ANAF e suspicioasă faţă de astfel de practici. De aceea s-a inventat controlul averilor, despre care am discutat pe larg în cursul despre ANAF.

Dar dacă iei decizia corectă, cu juristul/avocatul şi contabilul lângă tine, combaterea abuzurilor e uşoară. Îndrăzneşte să arăţi organelor fiscale că îţi cunoşti drepturile, deoarece ai bază solidă oferită de argumentele celor ce au succes!

 Pentru mai multe detalii despre cum să aperi afacerea şi să rămâi cu mai mulţi bani în buzunar intră AICI.