Ma ard degetele de vreo trei zile sa scriu postul asta. Dar mai bine ca nu l-am scris, acum sunt mai moderat, daca scriam ieri ati fi spus ca sunt “intr-una din zilele acelea”. De ce am trait asta? Simplu, o turma intreaga de freelanceri s-au gandit sa-mi ucida entuziasmul: proiecte ce treneaza de peste 7 saptamani, intarzieri la intalniri de “doar 45 de minute” si mai grav, prezentarea la intalniri de “grad zero” cu o pregatire pe masura, adica…zero.
De ce se fac oamenii freelanceri? Pentru ca se cred buni sau pentru ca sunt chiar buni; pentru ca nu vor sa aiba sefi; pentru ca nu vor sa respecte proceduri; nu vor program fix; vor sa castige mai mult si alte 173 de motive.
Pana aici totul frumos, insa vine si reversul medaliei. Ai fost angajat pana ieri si de azi esti liber, pe picioarele tale, consultant de imagine sau consilier fiscal, chiar nu conteaza, esti fericit ca…ai scapat…de seful tau care, intre noi fie vorba, “era mai prost decat tine”
Ce capcane te asteapta insa atunci cand esti… Marele Freelancer?
- Faci supravanzare, adica vinzi ceea ce nu ai. Clientul cere un blog, il vinzi. Chiar daca tu faci strategie de brand sau esti expert in fiscalitate. De fapt ti-e frica sa nu pierzi clientul si atunci promiti orice. Nu conteaza ca nu te pricepi la asta.
- Te prostituezi, adica te vinzi ieftin. Daca firma la care lucrai pana ieri vindea training cu 1.500 Euro/zi tu ca freelancer poti vinde si la 700 si nici 550 nu sunt de refuzat cand nu ai ce face.
- Nu te tii de promisiuni, adica iti alungi clientii. “Am intarziat doar 3 zile nu-i chiar asa de tragic.Toata lumea intarzie” . Nu uita ca faci asta o singura data sau ma rog, de 2-3 ori pentru ca clientii romani sunt masochisti.
- Nu ai timp sa vinzi constant. Te apuca vanzarea doar atunci cand nu mai ai proiecte la care sa lucrezi. Ceea ce genereaza inconstanta in venituri si mai ales te duce la punctul 2 atunci cand esti disperat ca nu ai de munca.
- Nu stii sa spui NU, ti-e frica sa refuzi proiecte. Iti iei de munca cat pentru trei oameni, te supraapreciezi si estimezi gresit durata proiectelor. Unii pot fi si ahtiati dupa bani si asta-i indeamna sa nu refuze proiecte.
- Te epuizezi lucrand la nesfarsit. Este rezultatul firesc al punctului anterior. Ca si angajat aveai week-end si vacante. Acum esti liber… sa lucrezi pentru tine si nu faci nici un rabat de la asta muncind si Sambata si Duminica si in sarbatorile legale.
- Nu te dezvolti. Pentru ca muncesti precum un sclav pe plantatie la proiectele tale nu mai ai timp pentru studiu, pentru oportunitati , sa vezi ce se mai petrece prin sfera/domeniul tau de activitate.
Cu siguranta daca sunteti freelanceri veti comenta la acest post, cei care doar cocheteaza cu idea se pot gandi mai clar si la riscurile acestei decizii. Orice veti hotari eu va doresc:
Spor la bani!
Chiar daca banuiesti ca cei care or sa comenteze sint freelanceri, eu nu sint. inca 🙂 !?.
Dar am si eu o intrebare: care sint motivele pentru care ai apelat la un freelancer? Sau chiar la turme. De nu faci contract cu o companie mare si daca intarzire, sa plateasca.
Scuze pentru intarzierea raspunsului, am cam fost in vacante. Smecheria cu compania mare este un pic mai complicata, daca nu esti suficient de “strategic” compania cea mare te va trata mai rau decat pe un paria, adica vei plati doar brandul lor fiind unul dintre “ceilalti clienti” sau clienti de categorie U (de la umplutura), pe de alta parte frelancerii sunt mult mai creativi si implicati emotional, cel putin in proiectele noi.
Foarte bun articolul, Sebi.
Abia acum l-am luat in seama pentru ca nu de mult timp am inceput sa simt cu adevarat ce inseamna sa fii freelancer.
Ceea ce spui tu e corect si recunosc ca am cazut si eu in cateva din capcane (mandru spun ca nu in toate). Dar freelancing-ul este multe mai mult de atat! Cu timpul inveti sa ocolesti capcanele si sa profiti din plin de ce ai reusit sa construiesti.
Important e sa iti mentii clar-viziunea si respectul pentru client.
Pentru mine, “eu” am devenit un business si ma vad ca atare: cu cashflow, resurse, investitii, puncte forte si puncte slabe. Una din provocarile frumoase este ca eu trebuie le fac pe toate in business-ul meu si de aici vin multe satisfactii dar si multe frustrari. Deci sunt singurul angajat… si ma exploatez 🙂
Timpul a devenit cu adevarat pretios si am ajuns sa imi calculez fiecare minut, ceea ce m-a facut sa fiu mult mai eficient decat din postura de simplu angajat.
Scopul comentariului meu este sa dam totusi Cezarului ce e al Cezarului si sa recunoastem ca freelancing-ul poate fi ceva genial daca stii sa-l faci cu cap.
Servus Tutu,
Multam de completari 🙂 Eu nu neg importanta freelancing-ului si cred foarte tare in aceasta institutie. Cu un important amendament – nu vinde mai mult decat poti oferi. Multiplicarea in freelancing vine din experienta si viteza cu care faci lucrurile sau din colaboratorii pe care poti sa te bazezi. Spor la bani si sa ne revedem cu bine!